Versuri alese la întâmplare

Petre Prioteasa

A mai trecut...

A mai trecut, cu greu, o zi
în care gerul se-mblânzi,
nu mai fu aspru precum ieri
când n-aveai milă cui să ceri,
în casă stam baricadat
și o țineam tot în oftat,
în sobă jarul se stingea
și hornul parcă nu trăgea,
afară tot ningea, ningea,
fiori de viscol trimitea!
În ziua asta rece, tristă,
eu stau cu nasul în batistă,
mă mâniez că n-am căldură
și mi-e că fac temperatură,
mi-e groază de medicamente,
să încep iar cu tratamente,
bani cheltuiți pe chimicale
cu internare prin spitale.
Aș vrea să fie primăvară
când flori și iarbă să răsară,

[...] Citește tot

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

cine-ți vorbește zâmbind?
nu, este râul rostogolind
câteva flori

haiku de , traducere de Doina Maria Tudor
Adăugat de Doina Maria TudorSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Nu-i libertatea despre care ne vorbeai

Dacă mi-este dat să joc în acest teatru de groază,
(neinspirat l-aș porecli "Moartea" – doar atât)
unde viața-i Jadeitul maladiv care mă pândește,
petalele negre de trandafir care plutesc în vid,
ochi fără curcubeie, voci miloage de muzici, adormite tâmple,
fiare frumoase furându-și firea prin taverne
și alte personaje secundare care îndrugă întruna:
"Viața e o carte, deci nu-mi puneți vreun semn stângaci,
nu mă judecați după copertă, nu-s cioplită din lemn,
fiți ceva dibaci!",
aleg să pictez Anemone în rime
din nebunii ce neîncetat vor străluci
pesemne când voi fi altundeva unde nu vă spun,
ori nicicând, nicicum, nicăieri.

poezie de din Cu tine capăt glas (5 aprilie 2017)
Adăugat de AnaM OargaSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Tăcerea-i neprihănită poezie

Am prins glas, onorabili trubaduri,
dați de veste regilor, prințeselor, episcopilor, slujitorilor
și cui mai poftește semeția voastră
Vă voi recita tăcerea,
asemeni celui divin întins tenace pe veacuri,
căci tăcerea-i cea mai neprihănită poezie
iar voi sunteți îndrituiți
s-o ștudiruiți cu îndelete
precum piratul harta spre comoara oceanului,
înainte de a vă împărtăși înțelepciunea
celor care pictează pe cer un Cumulonimbus
în culori moarte ori acelora care se joacă cu verbul "a fi",
conștienți că numai și numai moartea
e menită să conjuge existența

poezie de din Cu tine capăt glas (5 aprilie 2017)
Adăugat de AnaM OargaSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

vânt de primăvară
o rochie-și ia zborul
uitând de rolul său

haiku de din André Cayrel: Cahiers de poésie brève Broché – 9 février 2017, traducere de Doina Maria Tudor
Adăugat de Doina Maria TudorSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Dana Ene

ploaie de stele -
căzută lângă cruce
o margaretă

haiku de (aprilie 2017)
Adăugat de Dana EneSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Dana Ene

Cântec fără glas

pune-mi aripi de mătase
și ridică-mă-ntr-o doară
unde vremea toarce-n caier
aerul de primăvară,

unde luna se ascunde
după nouri ca un fur,
unde orizontul cască
un ochi limpede de-azur,

unde își înfig cocorii
ciocurile ascuțite
despicând soarele-n două
părți egale... aripi sfinte.

poezie de (13 februarie 2017)
Adăugat de Dana EneSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Iubire

Când ești lângă mine, inima-mi bate ca nebuna
Când aud glasul timid al iubirii, martoră îmi e Luna.

distih de (8 aprilie 2017)
Adăugat de Alina-Georgiana DrosuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
David Boia

Turnură

Atunci fiecare dorea schimbare
Nu așa de dragul schimbării
Ei doreau efectiv să fie mai bine
Când a fost trecut pragul decisiv
Ce mai euforie totală
Speranța crescuse exponențial
Atinsese cote alarmante
Din neatenție și lipsă de vigilență
S-au produs busculade
Încât s-a ajuns la dezordine
Care a degenerat în distrugeri
În fiecare loc s-a distrus ceva
Și nu s-a înlocuit cu nimic
Așa sau înmulțit golurile
Și vidul pare că se extinde
Ca un univers ce se disipă
În mod tot mai accelerat.

poezie de (9 aprilie 2017)
Adăugat de David BoiaSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Janet Nică

Țara mea

Rai din vremi patriarhale,
Țara mea cu munți și dalii,
N-are gropi și nici canale
Câte sunt, la vârf... canalii!

epigramă de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Mai multe versuri...

♥ Cum pot ajuta?

Fani pe Facebook