Presimţire

În tăcere se-adunară
Norii deşi pe chipul meu;
Soarta înciudată, iară
Mă ameninţă din greu...
Am s-o-ntâmpin cu răbdare?
Îi voi mai păstra dispreţ?
Voi avea ne-nduplecarea
Mândrei mele tinereţi?

După-o viaţă zbuciumată,
La furtuni nepăsător,
Poate şi de astă dată
Aflu ţărmul salvator...
Dar presimt de azi, şi sânger,
Ceasul neînduplecat,
Şi-ţi strâng mâna ta de înger,
Cât e vreme, înc-o dat'.

Blând, cu-a vocii tale vrajă
Bun rămas, şopteşte-mi dar,

[...] Citeşte tot

poezie celebră de Puşkin
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Speranţe. Lui Voronţov

Semi cult şi semi lord...
N-o s-ajungă sută-n sută
Cult şi lord, sunt de acord;
Dar e prost (şi se discută!),
Laş (în sute de nuanţe!)...
Deci aici mai sunt... speranţe.

hexagramă de Puşkin din Din epigramiştii lumii (2000), traducere de Aurel Iordache
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Către un amic versificator

Te-avânţi şi tu, Ariste, ca alţii spre Parnas,
Râvnind, oricum, să-ncaleci pe aprigul Pegas-
Căutător de lauri pe căi primejdioase
Dai cu-ndrăzneală lupta în critici bătăioase.

Ci lasă, tu, cerneala şi pana ta, Ariste,
Uitând păduri, pârâie şi ţintirimuri triste-
Nu cresc iubiri de flăcări în cărticica slabă.
Vezi, să nu cazi din munte! Coboară mai degrabă.
Tot sunt şi fără tine prea mulţi poeţi, şi-or fi,
Ce scot la cărţi, uitarea să aibă ce-nghiti.
Poate şi-acum, de zgomot când te retragi departe,
Având de-o muză proastă, de veşnicie, parte,
Aripile Minervei avându-le egidă
Ascunzi un tată pentru altă Telemahida.
Deci teme-te de soarta poeţilor de-ocară,
Ce cu grămezi de versuri întruna ne omoară-
Răsplata hărăzită de viitor e dreaptă
Că-n Pind aşteaptă lauri, dar şi urzici aşteaptă.
Când gloria nu-ţi vine, să te-nspaimanti! Apollo

[...] Citeşte tot

poezie celebră de Puşkin
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Unui dramaturg

Un râu de lacrimi ne-ai promis
Că storci cu piesa ce ai scris,
Dar cu anostele litanii
Ne storci acuma numai... banii!

epigramă de Puşkin din Râsul lumii la români (2010)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Prorocul

Ardeam de sete sufletească
Într-o salbatică pustie
Si o fiintă îngerească
Mi s-a ivit în cale mie.

Cu sase aripi, luminoasă,
Usor de ochi mi s-a atins,
Ca la o pajură sperioasa
Vederea mea mi s-a deschis;

Urechea mea mi-a pipăit
Si vuiet mare-am auzit:
A cerului cutremurare
Si zborul îngerilor sus
Si a juvinelor de mare
Miscări: întors, rămas si dus.

Si serafimul luminat
Deasupra gurii s-a plecat,
Mi-a scos răutacioasa limba,

[...] Citeşte tot

poezie celebră de Puşkin
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ecoul

De urlă fiara în păduri,
Sau tună ca din mii de guri,
Sau cântă-o fată prin răsuri,
Orice ecou
Se-aude în văzduhul sur,
Îl işti din nou.

Asculţi furtuna şuierând
Şi tunetul, al mării cant,
Păstorii pe islaz strigând
Şi le vorbeşti.
Dar nu-ţi raspund… Poete,-oricând
Acesta eşti.

poezie celebră de Puşkin
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Avalanşa

În mohorâte stânci izbind
Nahlapii spumegă mugind,
Şi vulturi horă-n cer întind,
Şi gem păduri,
Şi piscuri albe se desprind
Din nouri suri.

Cândva se prăbuşi din deal
O avalanşă pe prăval;
În chei legară mal de mal
Nămeţii grei;
Şi Terekul ca iute val
Se-opri în chei.

Deodată slab şi cuminţit,
O, Terek, tu ai amuţit!
Dar apele au sfredelit
Troianul gros,
Şi tu din matcă ai năvălit
Spumând ciudos.

[...] Citeşte tot

poezie celebră de Puşkin (1829)
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Sfârşindu-mi truda

Sosit-a ceasul: truda mea de ani de zile s-a sfârşit.
De ce mă-ncearcă atunci, în taină, atâtea gânduri neguroase?
Sunt oare asemeni cu hamalul, care, sfârşindu-şi munca lui,
Şi luându-şi plata i se pare că nu mai are ce să facă?

Sau milă mi-e de-această trudă, tăcuta nopţii călăuză,
Prietenă cu Aurora şi cu-nţelepţii zei penaţi?

poezie celebră de Puşkin (1830), traducere de Virgil Teodorescu
Adăugat de MG
Comentează! | Votează! | Copiază!

Epigramă la adresa lui Alexandru I

În sunetele tobelor crescut
Fu ţarul comandant temut:
La Austerlitz a luat-o la picior,
În 812 fu străpuns de un fior,
În schimb a fost dascăl de strategie
Dar săturându-se e,-n fine,
Asesor de colegiu, se ştie:
Pentru treburile străine.

poligramă de Puşkin (1825), traducere de Virgil Teodorescu
Adăugat de MG
Comentează! | Votează! | Copiază!

* * *

Câmpie-a Moscovei iubite
În care-n anii de-nfloriri
Pierdeam stingher atâtea clipe aurite,
Fără necazuri şi-ngrădiri,
Tu ai văzut atunci vrăjmaşii ţării mele,
În foc şi-n sânge-ntinsul tău se mistuia,
Dar viaţa-mi n-am jertfit-o răzbunării grele
Ci-n van mânia-mi clocotea...

poezie celebră de Puşkin (1813)
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!