Votate recent
Această listă prezintă ce s-a votat recent și este destul de dinamică.
Alegeri parlamentare 2008 (pamflet)
Iar au fost aleșii escrocii-n biată țara mea prădată,
Fi'ndcă gloata nu învață din pățanii niciodată;
S-a lăsat iar cumpărată cu ulei, făină, pui,
Câtă greață îmi stârnește chiar că n-aș putea să spui.
pamflet de George Budoi din Alegeri, Alegători și Aleși: aforisme, epigrame, pamflete și satire (15 decembrie 2008)
Adăugat de George Budoi
Comentează! | Votează! | Copiază!
Măi Briceag, cu limba ruginită, până acum unde fuseși?
Motiv temeinic
Nu vreau discurs la-nmormântare,
Fii bun și-o spune tuturor!
Ținui asemenea discursuri
Și știu sinceritatea lor!
epigramă de Jules Renard din Din epigramiștii lumii (2000), traducere de Aurel Iordache
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!
Domnule Mataringa. Catrenul Dv. e versificat corect. Există totuși niște norme în umorul de bun gust. Nu se fac glume [...] | Citește tot comentariul
Interpretare
C-ades l-am recitit, n-ascund;
Că nu i-am spus de ce, m-acuz
Ar fi-nțeles că e confuz,
Și nu s-ar crede azi... profund.
epigramă de Jules Renard din Din epigramiștii lumii (2000), traducere de Aurel Iordache
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!
Autoportret
Nereușind să fiu ambițios,
Invidiez, deși nu e frumos;
Apoi nu-s sincer. Vorba-mi nu-i de-argint,
Că mint și-n clipa-n care-afirm că... mint.
epigramă de Jules Renard din Din epigramiștii lumii (2000), traducere de Aurel Iordache
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!
Minciuna e un fapt banal
Nu bagă oamenii-n spital
Dar iarăși e un fapt știut
Că mincinosu-i și...limbut!
Siguranță
Citii enorm. N-am dat de-o carte
Să-mi satisfacă setea mea.
O carte-ntr-adevăr perfectă
Aș scri-o eu, dac-aș... putea.
epigramă de Jules Renard din Din epigramiștii lumii (2000)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!
O carte care merita citita macar o data,"exacta si plina de incredere", mereu actuala, aceea este, cu siguranta, Biblia.
Mereu...
Mereu voi cânta dragostea ta,
Mereu o voi cânta, chiar și când ploaia mă va cuprinde,
Când bolțile reci, de sub ochiul de stea,
Vor alunga lumina, ce sta cuminte...
Nimicul va crede atunci c-a-nvins,
Că timpul n-a existat nicio secundă,
Că moartea a fost visul din vis
Dorit de particula devenită o undă!
Dar inima mea nu va-nceta
Să-și audă-n ecou valul de mare
Dragostea ta ce necontenit va cânta
Norilor ce se-adună în zare...
poezie de Alexandru Răduț din volumul de versuri Călători (2019)
Adăugat de Doina Moldovan
Comentează! | Votează! | Copiază!
Tandrețe
Abia ieșite din muguri fragede mâini pipăie cerul,
Mângâie vântul, așa verzi cum sunt,
Și din înălțimi privesc spre pământ,
Spre locul amintirilor de tot felul;
Strânse în brațe de primele raze de soare,
Știu doar că au îmbătrânit într-un timp,
Când anii treceau în alt anotimp
Și secundele toate se schimbau într-o altă culoare;
Acum, iarăși tinere, își țin secolele-n spate,
Valsând cu aceeași grație, cum o făceau în trecut,
Chiar dacă brațele, de prea multe flori, le-au căzut
Pe coapsele ierburilor dulci și înalte!...
poezie de Alexandru Răduț din volumul de versuri Călători (2019)
Adăugat de Amalie Hauser
Comentează! | Votează! | Copiază!
Frumusețe solară
Îți simt genele când se ridică,
Dimineața minune a unui nou început,
Când privirea ți se reflectă în metal și în sticlă,
Și-ntreg trupul gol, rămânând mut...
Corpul tău lungit pe 5th Avenue
În raze ce-i descoperă frumusețea,
Doar un pictor de renume, un geniu,
Poate, pictându-i gleznele, să le prindă suplețea...
De tine m-am îndrăgostit, dintr-odată, pe loc,
Neuitându-ți buzele roșii,
cum își cereau sărutările, în amurg,
Chiar și atunci când inima mi-o perpeleai, ca-ntr-un joc,
Când plecai, reîntorcându-te apoi,
din valurile oceanului, reci, ce nu fug!
poezie de Alexandru Răduț (2020)
Adăugat de Andreea Stein
Comentează! | Votează! | Copiază!
Te-aș găsi
Te-aș găsi chiar și în tăcerea ce-mi învăluie sufletul,
pentru că orice sunet n-ar avea ecoul inimii tale.
Te-aș găsi chiar și în întunericul ce înghite orizonturile,
pentru că orice umbră le-ar învălui,
n-ar putea să lase nici o urmă.
Te-aș recunoaște în fiecare bătaie a inimii mele,
unde nici un vis n-ar putea să te ascundă.
Tu nu ești parte din lumea asta,
așa cum eu nu sunt parte din ea.
Existăm împreună la marginea timpului,
simțindu-ne eternitatea.
poezie de Emilia Mariam (16 noiembrie 2024)
Adăugat de Emilia Mariam
Comentează! | Votează! | Copiază!
Au fost cândva părinții tăi moluște
Au fost cândva părinții tăi moluște,
Că te făcură-așa, ca gelatina?
Era mai bine Domnul să te-mpuște,
Decât pe tine să mai strice tina!
epigramă de Mihai Beniuc din Antologia epigramei românești, 2007 (2007)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!
eu sunt copil ce eu trebuie sa mor?