Medicul de familie

E medic de familie cu cabinet
Şi are şi un doctorat;
Consultă cu atenţie, discret
Şi stând pe scaun, şi culcat!

epigramă de Constantin Bazăverde din revista "Cugetul"
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Vis de epigramist

Am avut un vis...
C-o epigramă am scris.
Dar mă trezi toanta
Şi uitai şi poanta!

epigramă de Vasile Dumitrache (27 septembrie 2013)
Adăugat de Vasile Dumitrache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Epigramă

Când compun câte un catren
Mai uit de necazuri
Şi îmi place acest gen
De a stârni hazuri.

epigramă de Lucian Preda din Alandala
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

* * *

S-a mai putut mânca un ou
Cam până pe la Anul Nou
Acum e bine să ţii post
Că i-au mărit preţul de cost.

epigramă de Lucian Preda din Alandala
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Constatare

De când vinu-i aliment
Zilnic mănânc o oală
E cel mai bun tratament
Vindecă orice boală.

epigramă de Lucian Preda din Alandala
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Joc

La cât de serioasă-i lumea,
chiar cât de gravă,
până la omor,
mai practică joc... până lunea,
când iar se pune pe ispravă
de aneanti vreun om, popor...
şi lasă în fond să se creadă
că-i doar un joc,
de artificii
în pas de marş, ca la paradă,
cu puţin foc,
ceva suplicii...
Imens noroc că totu-i joacă,
o trecere din plus în minus...
pârlit de meci,
făcut să placă;
unde-i un ars şi altu-i... "Primus".

poezie de Daniel Aurelian Rădulescu (31 mai 2012)
Adăugat de Daniel Aurelian Rădulescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Dreptatea nevestelor

Din probe evidente, din păcate,
Rezultă şi concluzia finală:
Nevestele au cel mai des dreptate
În caz de violenţă conjugală.

epigramă de Nicolae Peiu din revista "Scârţ" din Iaşi, nr. 17 (noiembrie 2013)
Adăugat de Nicolae Peiu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Pânda

M-am prefăcut în lup ce-aleargă
Pe câmpii-ntinşi ai neputinţei,
Cu inima bătând să-mi spargă,
Adâncul, corzile fiinţei.

Te căutam în umbra deasă,
Pândind, în foşnet de pădure,
În urma fragei neculeasă,
În bobul fructului de mure.

Mă culcuşeam lângă poiană,
La firul apei şoptitoare
Cu botu-n înspicata-mi blană
Şi fremătând de nerăbdare.

Slăbit, în haina mea cea ruptă,
-Privirea-mi doar împătimită-
Te savuram cu burta suptă
Şi-nchipuirea-mi înrobită.

[...] Citeşte tot

poezie de Ionel Adrian Gugea (18 noiembrie 2013)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ia să vedem, ce-avem noi aici...?

... o tara ca de basm, c-un rege,
dar unde nu-i lasat a drege,
ca s-a decis, republic-are
parla... menta, vorba, de-o floare
pe-alease, ca-e_ghe. com. an. auto,
ce plumb, de creier n-a avut-o,
poate doar moto tari, ce anu'
so va drumi, din an in anu'
ca si cu varu' jan, amicu'
ce mari-platou vandu, pe picu',
cu sarb-o hora-n dinastie,
cu-IQ, c-aliment... e, prostie
ca gig, el cult, urii anevoie,
ele, na... e de plescoi, nu troie,
diaconu e actor nu popa,
succesa, ele, na... e-o dota,
lasata la neam de printesa,
ca si geo, a... na... fara adresa,
pont, a... susu-i un plagiat
cum costin, iu... fu magistrat,

[...] Citeşte tot

poezie de Daniel Aurelian Rădulescu (27 decembrie 2013)
Adăugat de Daniel Aurelian Rădulescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Rut

Am, se pare, certitudinea, ce de mult mă încerca, a priorităţii existenţei lumii,
căci -cum de obicei am totul învăţat de la sinceritatea animalelor-
când e vorba de rut, se uită de orice; de conţinutul oalelor,
de gerul uscat, de mângâieri... rămâne sălbaticul, unicul, strigătul lunii!

De unde teama nesfârşită că mi-am pierdut singurul prieten,
pe dulăul Bobiţă, plecat fără să dea ştire, căutând ceva gemene;
m-a lăsat, cu bolul plin l-aşteptând şi e frigul de crapă o cremene...
n-am ştiut că tot ce-i ofer, chiar şi sufletul pus, este atâta de ieften?!

Epopeea ingratului creşte şi-o verific din nou, c-un iz dezolant,
cu pisicuţa Neri, crescută de pui, ce-i la nesfârşit în lung scheunat;
de nimic n-o doare, de bobiţe-n tavă, nici de mângâieri, culcatu-n halat...
pleacă nopţi şi zile, forfotând într-una cu motiv precis... "sexu-i important!"

Totu-mi dă o senzaţie stranie, de parcă m-amestec d-etern,
nimic nu ajută -consolare n-am şi de ştiu că-s unic şi-mi vreau nemurire-
ordine-mi repun la lucruri, ce sunt însumi o parte, eu, aşa-zisa fire
şi înec de necazul, blestemat ce-l am; de-a fi neînsemnatul printre alţii... un patern!?!

[...] Citeşte tot

poezie de Daniel Aurelian Rădulescu (15 februarie 2012)
Adăugat de Daniel Aurelian Rădulescu
Comentează! | Votează! | Copiază!